Ma apropii de varsta de 16 ani,o vasta dificila ar spune unii pentru ca acum ne punem cele mai multe intrebari si avem cele mai multe nedumeriri. Pentru mine e destul de bizar si intr-adevar am multe intrebari si multe suparari pentru ca multi ma judeca dupa lungimea parului,de parca atunci cand porti o discutie cu un om,vorbesti cu parul lui,nu cu el.Ar vrea sa fiu in locul lor,sa vad daca as reactiona la fel daca as fi baiat si as vorbi cu o fata tunsa scurt... In fine,incerc sa trec peste asta si sa rezolv totul cu mai multa maturitate si sa nu mai pun totul la suflet pentru ca poate de asta nu am nici incredere in mine,fiindca de fiecare data cand spune cineva ceva despre mine o iau in tragic,ceea ce nu e bine deloc.
Imi face bine sa scriu aici pentru ca asa ma mai descarc si imi mai depasesc temerile si e bine.:)
Multi considera ca m-am schimbat in rau...nu stiu ce sa zic fiindca nu-mi pot da seama singura daca m-am schimbat sau nu,totusi ma derajeaza cand cineva nu se simte bine in compania mea si nu imi spune asta,prefer sa mi se spuna totul verde in fata,nu conteaza cat de rau e dar macar stiu cu ce gresesc si ce pot sa modific.Poate de aceea niciodata nu pot sa am aceeasi prieteni adica am avut timp de 8 ani niste prieteni pe care i-am pierdut dintr-o gluma prosteasca,pe de-o parte nu regret pentru ca acum am mai multi prieteni care ma ajuta ori de cate ori am nevoie...ii ador. Dar totusi,in acelasti timp ma simt singura de multe ori si uneori am nevoie de cineva pe care sa-l iubesc si sa ma iubeasca...dar...pot sa astept in continuare pentru ca nu se va intampla prea curand.
De-asta varsta asta e cea mai frumoasa dar in acelasi timp cea mai trista,ca sa zic asa...
Abia astept sa fac 18 ani sa-mi iau carnet,sa ma mut si sa fiu pe cont propriu,eu cu mine,sa fiu independenta si sa nu mai imi pese de nimic,sa termin liceul,sa-mi vad de facultate si de ce o sa fac in continuare...abia astept!
Imi face bine sa scriu aici pentru ca asa ma mai descarc si imi mai depasesc temerile si e bine.:)
Multi considera ca m-am schimbat in rau...nu stiu ce sa zic fiindca nu-mi pot da seama singura daca m-am schimbat sau nu,totusi ma derajeaza cand cineva nu se simte bine in compania mea si nu imi spune asta,prefer sa mi se spuna totul verde in fata,nu conteaza cat de rau e dar macar stiu cu ce gresesc si ce pot sa modific.Poate de aceea niciodata nu pot sa am aceeasi prieteni adica am avut timp de 8 ani niste prieteni pe care i-am pierdut dintr-o gluma prosteasca,pe de-o parte nu regret pentru ca acum am mai multi prieteni care ma ajuta ori de cate ori am nevoie...ii ador. Dar totusi,in acelasti timp ma simt singura de multe ori si uneori am nevoie de cineva pe care sa-l iubesc si sa ma iubeasca...dar...pot sa astept in continuare pentru ca nu se va intampla prea curand.
De-asta varsta asta e cea mai frumoasa dar in acelasi timp cea mai trista,ca sa zic asa...
Abia astept sa fac 18 ani sa-mi iau carnet,sa ma mut si sa fiu pe cont propriu,eu cu mine,sa fiu independenta si sa nu mai imi pese de nimic,sa termin liceul,sa-mi vad de facultate si de ce o sa fac in continuare...abia astept!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu